Acest monument unic datorita amplasarii si a inventarului descoperit aici ofera date pretioase despre situatia social-politica a Dobrogei in perioada destul de intunecata de trecere intre milenii. Implicarea celor ce au locuit aici in acea perioada in constructia valurilor de aparare a teritoriului dobrogean este certa deoarece piatra folosita la ridicarea zidurilor este extrasa de aici. Totodata este foarte probabil ca aceeasi lucratori sa fi participat si la saparea bisericutelor, criptelor si galeriilor de la Basarabi. Monumentele rupestre de aici sunt o marturie importanta pentru istoria poporului roman si pentru istoria Bisericii Ortodoxe pe teritoriul Romaniei. Inventarul de inscriptii si de semne aflat aici are influente diverse si, de multe ori, aceste semne raman enigmatice celui mai atent si perseverent cercetator. In acest sens este foarte importanta salvarea ramasitelor inca existente, avand in vedere ca de la descoperirea bisericutelor in anii 60 si pana in prezent degradarea accentuata a monumentului se poate incheia cu disparitia definitiva a lui. Eforturile intreprinse de-a lungul anilor de arhitecti-restauratori si de alti cercetatori din domenii interesante pentru conservarea ansamblului s-au incheiat cu rapoarte si propuneri de salvare a lui ce din diferite cauze au fost abandonate. Din aceasta cauza, situatia actuala a sitului este critica, in pragul colapsului chiar. Lipsa unui sistem eficient de protectie si de control al variatiilor climaterice duce la degradarea continua a masivului de creta. Macinarea peretilor antreneaza dupa sine disparitia treptata a inciziilor. Deja o buna parte din repertoriul de semne grafice si texte inregistrate in cursul sapaturilor arheologice nu mai exista in prezent. O alta parte din incizii sunt practic in pragul disparitiei. Recuperarea a ceea ce a fost pierdut nu mai este posibila, dar o eventuala salvare a ceea ce mai este inca se impune ca o datorie de constiinta a generatiei prezente.

SITUATIA ACTUALA A SITULUI